Poluarea apelor

Mult timp de-a lungul istoriei oamenii au folosit apa ca pe o oportunitate perfectă pentru a elimina deşeurile şi reziduurile. Activităţile umane au deteriorat îngrijorător calitatea apei, fie că a fost vorba de comunul gunoi menajer, comportamentul necivilizat al turiştilor sau reziduuri chimice din procesele industriale. Asumarea responsabilităţii gesturilor noastre a devenit astfel vitală în contextul acumulării de-a lungul timpului a elementelor nocive în apă şi al creşterii populaţiei la nivel global.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în industrie şi agricultură, defrişările şi chiar lipsa de respect faţă de natură sunt principalele cauze ale poluării apelor.

Prevenirea poluării apelor este mai mult decât  un trend „cool” al zilelor noastre. Apa potabilă e o sursă cvasi-epuizabilă şi în condiţiile poluării excesive capacitatea de regenerare în natură a surselor de apă dulce este mult diminuată. În acelaşi timp activitatatea umană necontrolată care prejudiciază elemente importante dintr-un areal natural, cum ar fi râurile, au potenţialul de a afecta grav echilibrul unor ecosisteme şi, pe cale de consecinţă, de a ne afecta pe noi toţi.

Alunecările de teren afectează vieţile oamenilor, poluarea apei face ca multe specii de plante, păsări, vitetăţi acvatice şi animale terestre să aibă de suferit uneori până la punctul de dispariţie, agricultura este îngreunată, iar turismul reconfortant este înlocuit de privelişti dezolante.

În România, în anul 2007 s-au înregistrat 82 de poluări accidentale, din care 49 cu produse petroliere, 15 cu substanţe organice, opt cu produse de origine anorganică şi zece poluări de altă natură.

Poluarea pe râul Olt 

Cursul râului Olt este deseori afectat de activitatea umană. De la accidente ecologice la combinatele de prelucrare chimică de pe cursul râului, la depozitarea ilegală a deşeurilor menajere pe malul râului sau comportamentul necivilizat la picnic, Oltul suferă din cauza gesturilor noastre. Principalele surse de poluare punctiforme din bazinul hidrografic Olt provin din activităţi din industria chimică, zootehnie şi gospodarie comunală. Aceste activităţi deteriorează calitatea apei, distrug flora, fauna, afectează turismul şi imaginea ţării noastre.

Anual turiştii şi localnicii aruncă zeci de mii de PET-uri şi alte reziduuri în apele râului Olt. PET-urile nu sunt biodegradabile şi încep să îşi schimbe compoziţia chimică într-o perioadă cuprinsă între 200 şi 300 de ani. În tot acest timp oamenii continuă să arunce recipiente de plastic şi gunoaie în apă, iar cantitatea de deşeuri cumulată devine din ce în ce mai mare, afectează din ce în ce mai mult habitatul şi devine un factor nociv şi inestetic.

Ca afluent major al Dunării, poluarea de pe râul Olt contribuie la cele peste 1.000 de tone de deşeuri care se strâng anual pe cursul fluviului şi ajung în cele din urmă şi în Deltă.

Dintre zonele afectate de un comportament uman iresponsabil de pe cursul râului Olt Romtelecom şi Asociaţia Salvaţi Delta au ales pentru ecologizare următoarele tronsoane:

1. JUDEŢUL COVASNA – Regiunea aval Municipiul Sfântu Gheorghe- loc. Chilieni. Este o zonă care se întinde pe o lungime de circa 5 km, situată pe malul stâng al râului Olt.
2. JUDEŢUL SIBIU – Sectorul aval baraj Avrig – Chilieni, regiune care se întinde pe o lungime de mai bine de 4 km, situată pe malul drept al râului, aceasta fiind o zonă de pescuit pentru locuitorii din zonă.
3. JUDEŢUL VÂLCEA :
   - Zona Rezervaţia Cozia, situată pe malul stâng al Oltului, în amonte de localitatea Căciulata, zonă vizitată atât de pescari cât şi de turişti, aceasta fiind întinsă pe o suprafaţă de circa 5 km în lungul Oltului.
   - Zona de Nord a Municipiului Râmnicu Vâlcea, pe malul stâng al Oltului, zonă situată pe mai mulţi kilometri, puternic poluată atât cu deşeuri uşoare din hârtii şi plastice, cât şi cu deşeuri grele, formate din reziduurile materialelor de construcţii.
4. JUDEŢUL OLT - Sectorul baraj Arceşti - zona pod DN Craiova - Piteşti, malul drept al râului, regiune vizitată de populaţie atât pentru pescuit, cât şi pentru scăldat.